După 415 de la asasinarea lui Mihai Viteazu, o parte din osemintele sale ar putea fi aduse în inima Transilvaniei

PUBLICITATE - Pentru detalii ne puteți contacta la admin@transilvanianews.com

Cea de-a cincea comemorare a Tăierii Capului lui Mihai Viteazu a fost organizată marți la Mănăstirea Plăviceni, când au fost marcați 415 ani de la asasinarea voievodului, la Câmpia Turzii, pe 9 august 1601). Mănăstirea a devenit loc de comemorare, după ce acolo au fost descoperite, într-o groapă zidită, osemintele lui Mihai Viteazu. O descoperire despre care au relatat atât agențiile de presă, cât și publicațiile brașovene și care ar fi putut fi pusă sub semnul întrebării.

Astfel, mânați mai mult de curiozitate, mai mulți jurnaliști au participat la evenimentul de la Mănăstirea Plăviceni, situată într-un loc parcă ascuns de ochii oricărui privitor.

Un loc ascuns în inima pădurii

După un periplu de zeci de kilometri prin păduri și pe poteci numai de cunoscători știute, am descoperit locașul de închinăciune, aproape de granița cu Bulgaria, mănăstire construită și ctitorită de soția Marelui Voievod, doamna Stanca, având hramul Sfântului Mihai. Edificiul ridicat în 1637 este un loc plin de istorie care a sfidat timpurile și ne împărtășește și astăzi lucruri care au stat la baza întemeierii neamului românesc.

Peste o mie de oameni și un sobor de 30 de preoți au săvârșit cea de-a cincea comemorare de la găsirea acestor oseminte deosebit de importante pentru istoria Statului Român și care parcă sfidând timpurile le vorbeau celor prezenți din racla așezată lângă mormântul unde au fost descoperite. Printre reprezentanții Bisericii Ortodoxe prezenți la comemorare s-a numărat și preotul militar brașovean Ion Epaminond Boroș, care a ținut să reprezite Brașovul la acest eveniment deosebit.

Pr. Ion Epaminond Boroș:

„Dragostea și credința de neam ale lui Mihai Viteazu se împletesc în mod fericit cu dragostea necondiționată față de valorile Bisericii Ortodoxe Române. În calitate de preot, am slujit alături de ceilalți colegi ai mei cu sufletul la osemintele marelui Domnitor, soldat fidel în promovarea constantă a datinilor și tradițiilor noastre românești. Ar fi o onoare pentru mine personal să putem să aducem măcar o mică părticică din aceste oseminte în Ardeal”.

Alături de preoți, i-au adus un omagiu Marelui Voievod și zeci de oameni de cultură -care fac parte din mișcarea de reconsiderare națională a tuturor elementelor de patrimoniu care statuează dreptul românilor la o existență în acest teritoriu de câteva mii de ani – printre aceștia numărându-se generalul Mircea Chelaru, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, dar și profesorul dr. Liviu Pandele din Brașov, cunoscut pentru evenimentele sale de promovare a datinilor și tradițiilor române și susținător al valorilor Bisericii Ortodoxe Române.

Gen. Mircea Chelaru, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Române:

„Mihai Viteazu nu este doar un voievod răpus este simbolul unității neamului românesc. Prin el se adună nu doar provinciile vechiului regal al Daciei, ci se întrunește tot trupul neamului românesc. Avem nevoie să găsim puterea de a spune «nu» celor care ne sunt potrivnici. Mihai Viteazu este un simbol al permanenței noastre și ne învață cum să ne purtăm cu cei care sunt antiromâni. Îl rog pe Patriarhul României, Preafericitul Daniel, să propună Sfântului Sinod ca data de 9 august să fie trecută și în calendarul Creștin-Ortodox ca Ziua Tăierii Capului Martirului Mihai Voievod cel Viteaz și Sfânt”.

Prof. dr. Liviu Pandele:

„Faptul că sunt la această Mănăstire este un act de voință propriu pentru cinstirea tuturor elementelor care aduc referire la istoria noastră națională cu atât mai mult cu cât este vorba de osemintele domnitorului Mihai Viteazu. Consider o îndatorire constituțională pentru fiecare cetățean român să promoveze toate aceste elemente ce țin de reprezentarea Statului Român, Imn, Drapel, Constituție, cu atât mai mult primul articol al Constituției României:«România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil». Îmi doresc să fac lobby pe lângă ierarhii Bisericii Ortodoxe Române ca o parte a acestor oseminte să revină în Ardeal, iar Mihai Viteazu , la un moment dat, să fie Sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Nu doresc să fac comentarii legat de oseminte, fie că este vorba de capul sau de osemintele Voievodului. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l avem în vedere este simbolul efectiv Mihai Viteazu și opera sa de unificator al Țării Românești și de creare a națiunii române”.

Starețul mănăstirii, Protosinghelul Teoctist Moldovanu, l-a pomenit pe marele Voievod îașa cum se cuvine, prin Sfânta Liturghie, citirea Acatistului lui Mihai Viteazu și oficierea parastasului, iar singurele lucruri care au dominat evenimentul din acest an a fost soborul celor 30 de preoți slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române, drapelele tricolore din mâinile participanților și cele cu Mihai Viteazul și deasupra tuturor, osemintele acestuia alături de icoana Maicii Domnului. Ca o minune, la acest eveniment nu au participat politicieni, care să plictisească cu discursurile lor, dar oricum ar fi fost prea complicat pentru aceștia să se deplaseze către acest sfânt locaș, ascuns pădure.

Protosinghelul Teoctist Moldovanu, Starețul mănăstirii Plăviceni:

„Am după putință cei 415 ani de la decapitarea Voievodului Mihai Viteazu, întâiul întregitor și martir al neamului Românesc. Trupul descoperit în mod miraculos în curtea mănăstirii ne obligă să ne unim smerit în rugăciune și dragoste întru Hristos. Este foarte important ca sufletul românilor să se trezească, fiindcă națiunea română nu poate rezista decât cunoscându-și trecutul, prezentul și viitorul. Cu minciună și cu dezbinare nu vom izbândi nimic. Nu dorim decât ca Mihai Viteazu să fie un rugător în plus al nației române. Indiferent de ce vor potrivnicii, ziua de 9 august rămâne una istorică pentru Plăviceni. Noi suntem convinși că Mihai Viteazu este aici și că este un model de patriot, adevărat creștin și conducător neînfricat”.

Mărturii istorice cu privire la osemintele Marelui Voievod

După asasinarea voievodului, în tabăra de la Câmpia Turzii, trupul a fost dus la Biserica Mitropolitană de la Alba Iulia (Bălgrad), unde a rămas nu se știe pentru cât timp. În orice caz, se pare că osemintele Voievodului au dispărut de acolo înainte de desființarea Mitropoliei Ardealului și transformarea lăcașului în biserică catolică (1701). Ultima relatare o avem în Cronica Transilvaniei, scrisă de istoricul maghiar Wolfgang de Bethlen, pe la 1650: „După aceea, totuşi, corpul acestuia, ca să nu fie sfâşiat de câini, câţiva traci l-au înmormântat din ordinul lui Basta într-o groapă, pentru ca, în cele din urmă, cu trecerea timpului, să fie adus la Alba Iulia, unde a fost înmormântat în biserica sfântă şi apoi, după o vreme, a fost dus în Valahia Transalpină”. În 2010, călugării de la Mănăstirea Plăviceni au făcut această descoperire de excepție, respectiv un schelet care se potrivea în ceea ce privește dimensiunile cu cel al marelui domnitor, autenticitatea osemintelor fiind confirmată de raportul de medicină legală și măsurătorile antopometrice. Argumentele inițiale care susţineau teoria potrivit căreia osemintele ar fi aparţinut lui Mihai Viteazul erau legate de faptul că Mănăstirea Plăviceni a fost ridicată de Doamna Stanca, că hramul este al Arhanghelui Mihail, dar şi faptul că din schelet lipsea capul, dar și membrele superioare fără claviculă și coaste, ceea ce corespundea modului cum a fost mutilat Voievodul în 1601, după cum a precizat părintele Teoctist Moldovanu, stareţul mănăstirii. Acum, câțiva oameni de cultură vor să facă demersurile necesare ca o parte dintre aceste oseminte să fie aduse în Transilvania, iar ziua de 9 august să fie marcată și în Calendarul Creștin-Ortodox drept Ziua Tăierii Capului Martirului Mihai Voievod cel Viteaz și Sfânt.

20160809_120111 20160809_120520 20160809_120539 20160809_120803

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here