Alba: Târgul de Fete, cea mai mare sărbătoare populară din România, deschis de cântecul unic al tulnicăreselor din Apuseni

PUBLICITATE - Pentru detalii ne puteți contacta la admin@transilvanianews.com

Târgul de Fete, cea mai mare și mai cunoscută sărbătoare populară din România, a fost deschis oficial, sâmbătă, la Avram Iancu, localitate din apropierea Muntelui Găina, cu o paradă a portului popular. Startul sărbătorii a fost însă dat de tulnicăresele din Apuseni și de cântecul unic al tulnicelor, instrument simbol al Târgului de Fete dar și al Țării Moților. Costumele populare autentice din Țara Moților dar și din alte zone ale României au fost purtate cu mândrie de participanții la paradă. Timp de două zile manifestările vor cuprinde spectacole folclorice cu nume mari ale muzicii populare românești, concerte susținute de Ro-Mania și Direcția 5, târgul meșterilor populari, focuri de artificii și petreceri în aer liber. Târgul de Fete cuprinde și finală celui mai amplu proiect cultural din județul Alba — ‘Cultură pentru cultură’, o competiție în care comunele din județ se întrec în tradiții, folclor și gastronomie.

Târgul de Fete a debutat, sâmbătă, în Avram Iancu, cea mai apropiată localitate de Muntele Găina, unde începând cu ora 12,00 a avut loc o paradă a portului popular în cadrul căreia au defilat reprezentanții comunelor din județul Alba dar și Ansamblul folcloric ‘Pomnenka’ din Cehia. La ora 13,00 a început finala Festivalului Concurs, Cultură pentru Cultură’  la care participă câștigătorii locurilor I de la toate secțiunile de concurs din zonele Blaj, Sebeș, Ocna Mureș și Munții Apuseni. La ediția din acest an juriul concursului este format din: Sergiu Vitalian Vaida — realizator emisiuni folclorice, prof. univ. Dr. Ilie Moise — cercetător, prof. Mircea Câmpeanu — etnomuzicolog, Tiberiu Groza — director Ansamblul Dor Transilvan din Cluj Napoca, prof. Adam Romi — sculptor, grafician, pictor, prof. Ramona Cucea — specialist gastronom.

Participanții la finala Concursului ‘Cultură pentru cultură’:

Zona Blajului: obicei popular — Roșia de Secaș, dans bărbătesc — Mihalț, dans mixt — Mihalț, solist instrumental — Șona, solist vocal — Șona, grup vocal bărbătesc — Sâncel, grup vocal feminin — Șona, grup vocal mixt — Șona, grup instrumental — Sâncel, alte formații — Jidvei, meșteșuguri populare — Șona, gastronomie — Sâncel. În zona Apusenilor: obicei popular — Bistra, dans bărbătesc — Almașu Mare, dans mixt — Bucium, solist instrumental — Avram Iancu, solist vocal — Bistra, grup vocal bărbătesc — Sohodol, grup vocal feminin — Bistra, grup vocal mixt — Bistra, grup instrumental — Avram Iancu, alte formații — Bistra, meșteșuguri populare — Bistra, gastronomie — Bistra.

Zona Valea Sebeșului: obicei popular — Săliștea, dans bărbătesc — Vințu de Jos, dans mixt — Vințu de Jos, solist instrumental — Cut, solist vocal — Cut, grup vocal bărbătesc — Cut, grup vocal feminin — Cut, grup vocal mixt — Cut, grup instrumental — Șugag, alte formații — Vințu de Jos, meșteșuguri populare — Săliștea, gastronomie — Daia Română.

Zona Aiud — Ocna Mureș: obicei popular — Stremț, dans bărbătesc — Stremț, dans mixt — Stremț, solist instrumental — Stremț, solist vocal — Livezile, grup vocal bărbătesc — Livezile, grup vocal feminin — Livezile, grup vocal mixt — Stremț, grup instrumental — Stremț, alte formații — Stremț, meșteșuguri populare — Stremț, gastronomie — Stremț.

De la ora 18,00 pe scena din Avram Iancu vor evolua Ansamblul Folcloric ‘Arieșul’ din Câmpeni, dirijat de prof. Gheorghe Bădău, și Ansamblul Folcloric ‘Pomnenka’ din Cehia. La ora 19,00 este programat un spectacol folcloric deschis de Ansamblul Folcloric al Județului Albă cu soliștii Roxana Reche, Dorina Narița, Maria Filimon, Floricica Moga, Nicolae Tuhuț, Cătălin Hașa (dirijor Alexandru Pal). În spectacol sunt incluse și recitaluri susținute de Leontina Fărcaș, Cornel Borza, Cornelia Radocea și Nicolae Furdui Iancu.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este pe drept cuvânt un brand al României, manifestarea fiind cunoscută ca fiind cea mai mare sărbătoare populară în aer liber. Târgul de Fete a stârnit și numeroase mituri sau curiozități, iar una dintre acestea ar fi cea a ‘vânzării’ tinerelor pe munte așa cum s-ar deduce din numele sărbătorii. Specialiștii în etnografie și folclor spun însă că pe munte niciodată nu s-au ‘vândut’ fete dar în schimb, în vechime, se puneau bazele unor căsătorii între flăcăii și fetele din zonă. La Târgul de Fete se adunau locuitorii din Munții Apuseni pentru a face schimb de produse dar era și un prilej pentru întâlnirea și căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinții. Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte iar duminică cu noaptea în cap se urcă pe munte în poiană unde avea loc târgul. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoții care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoțită de cântece și schimb de jocuri cu ‘strigături’, iar fetele ‘se luau’, nu se cumpărau. Această manifestare etno-culturală a fost menționată prima dată în documente în 1816.

În decursul timpului la Târgul de Fete au participat, potrivit relatărilor istorice, personalități importante precum împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, în 1852, prim-ministru al României din perioada interbelică Ionel I. C. Brătianu, pentru vizita acestuia fiind amenajată o tabără de corturi, sau regele României Ferdinand I, în 1924, în prezența căruia s-a sfințit ‘Crucea Iancului’.

Astăzi, Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care își dau concursul locuitorii din zona Munților Apuseni, din județele apropiate și chiar din ținuturi mai îndepărtate ale țării. Târgul de Fete se organizează, al fel ca și în vechime, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanților care durează până spre seară. Începând din 2006 Târgul de Fete de pe Muntele Găina este marcă înregistrată a Consiliului Județean Alba și are ca slogan chemarea: ‘Hai pe Muntele Găina, hai pe muntele dragostei !’

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here