PACT: Schimbările climatice – o problemă ignorată de autorități, dar cu efecte devastatoare

PUBLICITATE - Pentru detalii ne puteți contacta la admin@transilvanianews.com

Utilizarea pe scară largă a combustibililor fosili într-un mod nesustenabil duce la acumularea rapidă a gazelor cu efect de seră (GES) în atmosferă și la încălzirea planetei (global warming), un fenomen care se manifestă prin creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, ridicarea nivelului oceanului planetar și perturbarea ecosistemelor.

Schimbările climatice și efectele acestora nu se regăsesc pe agenda publică românească, ceea ce reprezintă un paradox din moment ce o creștere a temperaturii cu aproximativ 2 grade Celsius (sau 2,7 grade Celsius ținând cont de angajamentele curente la nivel mondial) ar avea efecte devastatoare pentru o țară slab pregătită pentru astfel de schimbări.

La nivel național unele efecte s-au resimțit deja (valuri de căldură, secetă, inundații și căderi de grindină), urmând să se intensifice pe măsură ce temperatura continuă să crească.

Problemele cauzate de schimbările climatice nu pot fi rezolvate de o singură națiune în lipsa unui efort colectiv la nivel global. România are în continuare capacitatea și datoria morală să-și atingă toți indicatorii asumați (sau care urmează să fie asumați oficial) pentru limitarea creșterii temperaturii la cel mult 2 grade Celsius, și în același timp să se pregătească în avans pentru provocările cu care se va confrunta în urma fenomenelor meteorologice extreme.

Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT) propune următoarele măsuri pentru a combate o problemă cu adevărat gravă pentru generațile următoare:

Definirea unui mandat bine fundamentat în pregătirea negocierilor cu Comisia Europeană, pentru stabilirea echitabilă a țintelor de reducere a emisiilor din afara sistemului ETS, respectiv a celor de creștere a eficienței energetice și a ponderii energiei regenerabile în mixul energetic;

Pe segmentul transporturi rutiere: menținerea politicii de taxare a carburanților fosili și de introducere graduală a biocarburanților (cu criterii stricte de sustenabilitate); introducerea în probele pentru obținerea permisului de conducere a principiilor condusului economic (pentru șoferii profesioniști, impunerea participării la sesiuni de training);

Pe segmentul transporturi feroviare / aeriene: reabilitarea cu prioritate maximă a coridoarelor feroviare principale pentru viteze care ating 200 km/h, iar ulterior promovarea prin politici fiscale a transportului de mărfuri feroviar;

Pe segmentul încălzirii clădirilor: măsuri de eficiență energetică, dar cu o componentă de încurajare a surselor de energie regenerabilă. În mediul rural, unde predomină biomasa, direcția principală de acțiune constă în modernizare prin aplicarea tehnologiilor de uscare, uniformizare (peleți) etc;

Pe segmentul deșeurilor: colectarea selectivă și valorificarea fracțiunilor reciclabile/ reutilizabile; pentru deșeurile organice (în special alimente) acordarea de subvenții pentru producerea și utilizarea eficientă a biogazului;

Pentru sectorul agricol: concentrarea terenurilor agricole, respectiv investiții pentru o exploatare intensivă eficientă și sustenabilă, cu grad tehnologic ridicat. Încurajarea producției de biogaz pentru utilizare locală, pe baza bălegarului din fermele de creștere a animalelor și a deșeurilor vegetale organice rămase în urma culturilor agricole;

Pentru emisiile incluse în sistemul ETS, crearea de scheme de sprijin sectoriale, finanțate din veniturile asociate permiselor de emisii, pentru a încuraja cercetarea și dezvoltarea de tehnologii și procese noi de producție, în colaborare cu proprietarii companiilor mari din fiecare sector și parteneri internaționali cu reputație;

Investiții în reabilitarea și modernizarea infrastructurii de irigații și drenaj. Reducerea riscului de inundații prin creșterea gradului de siguranță a barajelor și digurilor și implementarea unui sistem național antigrindină performant și utilizarea tehnologiilor de uniformizare a precipitațiilor;

Protejarea bazinelor hidrografice ale surselor critice de alimentare cu apă (rezervoare sau acvifere) și dezvoltarea planurilor de adaptare la nivel de oraș, integrate sectorial cu politici de investiții si măsuri prevăzute în alte planuri locale, pentru o viziune integrată;

Evaluarea vulnerabilităților la nivelul sectorului de transport și construcția de soluții de transport reziliente la schimbările climatice. Ajustarea normelor existente în domeniul construcțiilor pentru a corespunde condițiilor de climă și evenimentelor extreme;

Reducerea vulnerabilității ecosistemelor forestiere printr-o monitorizare eficientă a stării de sănătate a pădurilor și dezvoltarea/implementarea sistemului național de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale, a speciilor sălbatice și elaborarea planurilor regionale de management al biodiversității. Cercetarea și evaluarea vulnerabilității diferitelor habitate naturale în fața efectelor schimbărilor climatice și asigurarea conectivității habitatelor naturale pentru a dezvolta coridoare ecologice;

Protejarea sănătății populației față de impactul fenomenelor meteorologice extreme prin consolidarea sistemului național de management al situațiilor de urgență și protejarea turismului litoral și a stațiunilor montane în fața fenomenelor extreme cauzate de schimbările climatice;

Susținerea cercetării în domeniul schimbărilor climatice și înființarea unui centru național cu informații referitoare la schimbările climatice și propuneri de adaptare. Realizarea de studii și cercetări pentru estimarea costurilor aferente măsurilor de adaptare la schimbările climatice pentru fiecare sector prioritar.

Pentru a contribui la ‘PACTul pentru România’, capitolul ‘Stop Schimbărilor Climatice’, vă rugăm să accesați următorul link: http://www.pactpentruromania.ro/schimbari_climatice

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here