Aniversare. Peste un sfert de veac pentru Muzeul Ţăranului Român

PUBLICITATE - Pentru detalii ne puteți contacta la admin@transilvanianews.com

Muzeul Naţional al Ţăranului Român se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Este un muzeu naţional aflat sub autoritatea Ministerului Culturii. Posesorul unor colecţii de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o cladire-monument istoric, în stil neo-românesc, practică o muzeografie cu totul aparte, care i-a prilejuit în anul 1996 onoarea atribuirii trofeului EMYA – European Museum of the Year Award.

În 1906 pe baza unui Decret Regal semnat de Carol I, Mihail Vlădescu, inspiratul ministru al cultelor din acea vreme, îl numeşte pe Al. Tzigara-Samurcaş director al Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea “neo-românească” a Muzeului de la Şosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii. Finalizarea construcţiei va aştepta câteva decenii, având de înfruntat adversităţile vremurilor şi ale oamenilor. De la începutul secolului al XX-lea şi până în prezent, Muzeul de la Şosea a fost însă permanent în actualitate, istoria sa însoţind şi reflectând construcţia naţională şi vicisitudinile sale.

Din periplul său istoric fac parte evenimente de o însemnătate aparte. Locaţia apropae ca a devenit la un moment dat cazarmă a “armatei eliberatoare”, iar din 1953 devine Muzeul Lenin-Stalin. Ulterior devine Muzeu al Partidului Comunist Român, al Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România, pentru a ajunge tot mai mult, în ultimii ani de regim comunist, un fel omagiu muzeal al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Colecţiile vor fi alungate din sediul lor, adunate o vreme în clădirea palatului Ştirbey din Calea Victoriei, unde vor alcătui Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, iar apoi îngrămădite în depozitele Muzeului Satului. Aici vor aştepta, într-o relativă uitare, vremuri mai bune.
Acestea vor veni imediat după Revoluţia din 1989. Pe 5 februarie 1990, un nou ministru inspirat, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român. „Vom studia satul, omul actual, ţăranul aşa cum este – declara Bernea –, dar vom înţelege ce s-a întîmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul tradiţional”.

Vineri, 5 februarie 2016, Muzeul Ţăranului Român împlineşte 26 de ani de la (re)fondarea sa. În acest context, în perioada 5-7 februarie, între orele orele 10.00 și 18.00, expoziția permanentă a muzeului poate fi vizitată gratuit. Din data de 8 februarie, expoziţia permanentă va fi dezactivată parţial, iar clădirea urmează să intre într-un proces de consolidare şi restaurare pentru o perioadă de 18 luni.

După această dată, vor rămâne deschise sălile “Frumusețea crucii”, “Crucea Pomul vieții”, “Puterea crucii”, “Icoane” (I) şi (II), care se află la parterul clădirii. La etaj, vor fi putea fi vizitate sălile “Triumf”, “Locuire”, “Jucării de lut”, “Casa în casă” și “Hrană”.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român a încearcat de-a lungul timpului să fie mereu actual prin expoziţiile temporare şi colecţiile sale, prin târguri şi promovarea produselor tradiţionale ale ţăranului român, prin atelierele de creativitate pentru copii şi diversitatea activităţilor culturale, incluzând lansări de carte şi dezbateri, concerte şi filme, colocvii şi seri culturale.

Redactor: Dragoş Popa

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here